Alăptare și carii la copii: ecranele, alăptarea nocturnă și dentistul în trei studii din octombrie
Este târziu, casa este în sfârșit liniștită, iar copilul mic din brațele dumneavoastră adoarme la sân sau cu biberonul, cu un desen animat încă aprins pe tabletă. Nimeni nu spală dinții în acel moment și nimeni nu trebuie să se simtă vinovat pentru el. Dar în octombrie 2026 trei studii au privit atent exact această oră din ziua unui copil, iar cifrele lor despre alăptare și carii la copii merită citite cu calm de fiecare părinte al unui copil sub trei ani.
Iată ce a găsit fiecare studiu, ce nu poate dovedi și singurul obicei spre care arată toate trei.
Provoacă alăptarea carii? Cifrele din Japonia
Pe 13 octombrie, International Journal of Paediatric Dentistry a publicat un studiu despre 69 165 de copii veniți la controale de rutină în Japonia între 2014 și 2019. La 18 luni, 12 788 dintre ei, adică 18,5 %, erau încă alăptați. La 3 ani, cariile au fost găsite la 35,9 % dintre acești copii, față de 23,7 % dintre ceilalți, iar cariile severe la 19,2 % față de 10,5 %.
Autorul a ajustat apoi rezultatele pentru sucul îndulcit, timpul petrecut în fața ecranului, ajutorul părinților la periaj, familiile monoparentale și locul de muncă al părinților. Legătura a rămas: șanse de 1,89 ori mai mari pentru orice carie și de 2,14 ori pentru cariile severe. A rămas chiar și după ce au fost luate în calcul cariile pe care copilul le avea deja la 18 luni (șanse 1,74), deci nu este vorba doar despre copii cu dinți dureroși care au fost alăptați mai des.
Alarma nu este nouă. În 2017, o cohortă braziliană de 1 303 copii a găsit carii severe la 5 ani de 2,4 ori mai des după alăptarea timp de 24 luni sau mai mult decât după alăptarea până la 12 luni; între 13 și 23 de luni nu a fost găsit niciun efect.
Nu laptele este vinovatul. Ora este
Citiți sfatul pe care autorul japonez îl trage din propriile date: alăptarea să nu devină felul în care copilul adoarme, iar gura să fie curățată după masă. Problema descrisă de cifre este momentul. În timpul somnului, fluxul de salivă, clătirea și tamponul natural al gurii, devine neglijabil, după cum scria o recenzie din 2008 în Journal of the American Dental Association; de aceea cel mai important periaj al zilei este cel de dinaintea somnului. Laptele rămas pe dinții noi toată noaptea nu întâlnește salivă care să îl spele.
Așadar recomandările nu au devenit potrivnice alăptării. Organizația Mondială a Sănătății sfătuiește în continuare doar lapte matern în primele 6 luni și alăptare alături de alte alimente până la 2 ani sau mai mult. Academia Americană de Stomatologie Pediatrică cere, în politica sa din 2025, ceva mai restrâns: după 12 luni, evitați alăptarea la cerere și hrănirea pe timp de noapte, cu biberonul sau la sân.
Ecranele la 2 ani: șanse de 1,27 ori mai mari
Pe 7 octombrie, același autor a publicat un al doilea studiu, în Pediatrics and Neonatology, pe baza controalelor a 71 438 de copii din Okinawa. Copiii al căror timp în fața ecranului a urcat peste 1 oră pe zi între 18 luni și 3 ani au avut la 3 ani șanse de carii de 1,27 ori mai mari decât copiii care au rămas la puțin ecran și șanse de 1,55 ori mai mari de carii severe. Copiii cu mult ecran la ambele vârste au avut șanse de 1,11 ori mai mari. Timpul în fața ecranului nu a prezis obezitatea după ce a fost luată în calcul greutatea anterioară.
Ecranul nu dizolvă smalțul. Ce sugerează autorii, iar aceasta este deducția lor, nu o măsurătoare, este ceea ce vine odată cu ecranul: gustări și băuturi ronțăite în timpul desenelor și un periaj grăbit sau sărit. Sfatul lor este ca mesele și periajul dinților să rămână fără ecrane. Se potrivește cu Academia Americană de Pediatrie, care din 2016 recomandă cel mult 1 oră de ecran pe zi pentru copiii între 2 și 5 ani.
Vizitele la dentist în copilărie: obiceiul, nu scaunul
Al treilea studiu, publicat pe 13 octombrie de cercetători de la King's College London, a urmărit britanici născuți în 1970. La 4 699 dintre ei, vizitele la dentist înregistrate la 5, 10 și 16 ani au fost comparate cu sănătatea gurii la 46 de ani, când 23 % au apreciat starea gurii ca proastă. Efectul direct al vizitelor din copilărie a fost foarte slab (șanse 1,03). Cea mai mare parte a beneficiului a trecut prin intermediul unui obicei: vizitele regulate din copilărie au mers mână în mână cu un periaj mai bun mai târziu, iar periajul mai bun cu o sănătate orală mai bună. Sănătatea orală proastă a fost mai frecventă la cei care se spălau pe dinți mai rar de două ori pe zi și la fumători.
Cu alte cuvinte, scaunul dentistului a contat mai ales ca școală a periuței. Același studiu a arătat că statutul social al părinților a influențat atât vizitele, cât și rezultatul la vârsta adultă, o amintire că obiceiurile se clădesc acasă înainte de a fi clădite în clinică.
Spre ce arată toate cele trei studii
Toate trei sunt observaționale: arată legături puternice și repetate, nu dovada cauzei. Două dintre ele vin de la un singur autor și din același sistem japonez de controale. Dar împreună desenează aceeași imagine, iar imaginea este practică. Riscul stă în orele în care o gură mică are lapte, suc sau gustări pe dinți și nimeni nu periază după aceea.
Periați dinții cu o urmă de pastă cu fluor de la primul dinte, de două ori pe zi, ultima dată după ultima masă. De la prima aniversare, încercați ca somnul să vină fără sân sau biberon în gură. Țineți tableta departe de masă și de baie. Programați prima vizită la dentist în cel mult 6 luni de la primul dinte și nu mai târziu de prima aniversare, cum cer recomandările stomatologice din 2025, și reveniți regulat, ca obiceiul să aibă un profesor.
Alăptarea nu trebuie oprită pentru a proteja dinții unui copil mic. Ce trebuie schimbat este ultimul minut al zilei: laptele, apoi periuța, apoi somnul.